Etichete
Arta Bizantina, Arta Religioasa, Italia, Ravenna - San Vitale
Am sa inchei seria “bizantina” ( pana ma voi reintoarce la Manastirile din Moldova) cu una dintre cele mai frumoase, mai rare si mai reprezentative monumente ale artei bizantine – Bazilica San Vitale.
San Vitale din Ravenna, in nord-estul Italiei, nu uimeste prin dimensiunile acesteia, care nu sunt mari, in comparatie cu marile catedrale, insa fascineaza prin interiorul ei. Aflat in nord-estul Italiei, orasul Ravena era, in urma cu un mileniu si jumatate, unul dintre cele mai importante orase ale Europei. Povestea Ravennei incepe in secolul al V-lea, cand imparatul Honorius l-a ridicat la rangul de capitala a Imperiului Roman de Apus, considerand asezarea protejata de mare si mlastini si ferita astfel de inaintarea triburilor barbare.
In anul 540 intra in stapanirea Basileului din Constantinopol, reprezentat in Ravenna printr-un guvernator numit personal de Basileu. Ravenna si-a mentinut acest statut timp de 150 de ani. Aceasta perioada a fost considerata o epoca binecuvantata de belsug, in care orasul a fost impodobit cu biserici si mausolee, cel mai vestit monument de acest fel fiind Biserica San Vitale, sfintita in anul 547, in timpul domniei lui Iustinian I.
Zidurile exterioare ale acestuia sunt din caramida, fara alta podoaba decat multimea ferestrelor. Acoperisul de forma conica, din tigla, este usor si nu are nevoie de sustinere. Prin ferestrele boltite patrunde lumina soarelui luminand galeriile in care stateau femeile in timpul serviciului divin si oglindindu-se in coloanele de marmura. Elementele cele mai impresionante ale bisericii San Vitale sunt absida si altarul.
Remarcabil este mozaicul din absida reprezentandu-i pe Iisus Hristos si cei patru evanghelisti: Matei, Marcu, Luca si Ioan. Iisus este asezat, pe o sfera albastra simbolizand Raiul, are vesmant de purpura, parul scurt si fata lipsita de barba, semanand cu un imparat roman. Este incadrat de ingeri care ii prezinta pe episcopul local Eclesius, in timpul caruia a inceput constructia bisericii in anul 526 si pe Sfantul Vitalis, martir din secolul al III-lea, patronul bisericii.
Remarcabil este de asemenea mozaicul tavanului absidei. Dedesubt, intr-un cadru semicircular numit timpan, Abel, al doilea fiu al lui Adam, ofera mielul pentru sacrificiu, iar preotul-rege Melchisedec aduce o ofranda de paine. Aceste doua personaje din Vechiul Testament au fost realizate ca un preludiu tematic la figura lui Hristos din absida, caci ofrandele lor prefigureaza sacrificiul lui Hristos pentru omenire, painea impartasaniei sau Liturghia.
Impodobita cu binecunoscute figuri sacre si laice, catedrala San Vitale a ramas bijuteria orasului Ravenna, care s-a aflat sub control bizantin pana in secolul al VIII-lea, cand a fost capturat mai intai de lombarzi, apoi de franci.
Bibliografie, note si citate:
David Talbot-Rice, Byzantine Art, 3rd edn 1968, Penguin Books Ltd
Irina Stoica. Revista Magazin – San Vitale, Aprilie, 2009
Crestin Ortodox. Catedrala San Vitale din Ravenna, 2007