Etichete

, , ,

Arhitectură Palladiană

Englezii au fost, sunt si vor fi probabil in continuare diferiti de “europenii continentali” în multe domenii, inclusiv in majoritatea expresiilor artistice. Barocul nu a fost iubit de englezi, mult prea “strident” pentru gusturile aristocratilor britanici. Barocul a fost inlocuit in arhitectura insulara de un curent cunoscut astazi ca  “palladianism”. Arhitectura Palladiană este un stil european de arhitectură derivat din planurile arhitectului veneţian Andrea Palladio (1508-1580). Termenul „Palladian” în mod normal, se referă la clădiri într-un stil inspirat de creatia proprie a lui Palladio, derivat din evoluţia conceptelor originale trasate de Palladio.

Eng. Palladian architecture is a European style of architecture derived from the designs of the Venetian architect Andrea Palladio (1508–1580). The term „Palladian” normally refers to buildings in a style inspired by Palladio’s own work; that which is recognised as Palladian architecture today is an evolution of Palladio’s original concepts.

Creatia lui Palladio a fost puternic bazata pe simetria, perspectiva şi valorile arhitecturii formale clasice ale vechilor cladiri greco-romane. Interpretarea lui  Palladio a arhitecturii clasice din secolul al XVII-lea a fost adaptată continuand să se dezvolte până la sfârşitul secolului al 18-lea.

Eng. Palladio’s work was strongly based on the symmetry, perspective and values of the formal classical temple architecture of the Ancient Greeks and Romans. From the 17th century Palladio’s interpretation of this classical architecture was adapted as the style known as Palladianism. It continued to develop until the end of the 18th century.

Stilul a continuat să fie popular în Europa de-a lungul secolelor al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, unde a fost frecvent utilizat în proiectarea de clădiri publice şi municipale. Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea a rivalizat cu neo-gotic, ai cărui campioni (cum ar fi Augustus Pugin) “amintindu-si” de originile Palladianismului în templele vechi, le-au considerat prea păgâne,  pentru cultul protestant  şi biserica  anglo-catolică. Cu toate acestea, ca stil arhitectural a continuat să fie popular şi sa evolueze; frontoanele sale, simetria şi proporţiile sunt în mod evident prezente în proiectarea multor  clădiri moderne.

Eng. The style continued to be popular in Europe throughout the 19th and early 20th centuries, where it was frequently employed in the design of public and municipal buildings. From the latter half of the 19th century it was rivalled by the Gothic revival, whose champions, such as Augustus Pugin, remembering the origins of Palladianism in ancient temples, deemed it too pagan for Protestant and Anglo-Catholic worship. However, as an architectural style it has continued to be popular and to evolve; its pediments, symmetry and proportions are clearly evident in the design of many modern buildings today.

Stourhead Estate

Stourhead este un domeniu de 1072 de hectare construit  la izvorarea râului Stour, în apropiere de Mere, Wiltshire, Anglia. Domeniul include un conac Palladian, satul  Stourton,  grădini, terenuri agricole şi o mica pădure. Stourhead este din 1946 proprietatea National Trust, donat de familia Hoare, proprietarii Hoare Bank, mari filantropi si pastratori ai traditiilor britance.

Eng. Stourhead is a 1,072-hectare (2,650-acre) estate at the source of the River Stour near Mere, Wiltshire, England. The estate includes a Palladian mansion, the village of Stourton, gardens, farmland, and woodland. Stourhead has been in the ownership of the National Trust since 1946.

Lacul de la Stourhead este creat artificial, evocand o călătorie imaginara similară cu cea a lui Aeneas în  lumea tenebrelor. In plus fata de mitologia greacă, aspectul peisajului este evocator al „geniului locului,” un concept celebru facut de Alexander Pope, un contemporan poet, autor al multor versuri satirice si cunoscut traducator al lui Homer in limba engleza.

Eng. The lake at Stourhead is artificially created. Following a path around the lake is meant to evoke a journey similar to that of Aeneas’s descent in to the underworld. In addition to Greek mythology, the layout is evocative of the “genius of the place,” a concept made famous by Alexander Pope.

Grădinile au fost concepute de Henry Hoare al II-lea între 1741 şi 1780 folosindu-se de un  set clasic de design obisnuit in secolul al XVIII-lea. Peisajul gradinii  a fost organizat in  jurul unui lac mare, mentionat mai sus, realizat prin  îndiguirile unui parau  mic. Inspiraţia din spatele creării peisajului au fost pictorii Lorrain şi Poussin, dar în special Gaspar Dughet, care a pictat-utopic unele peisaje italiene. Incluse în grădină sunt  temple inspirate de scenele vazute in vizitele creatorului in Europa.

Eng. The gardens were designed by Henry Hoare II and laid out between 1741 and 1780 in a classical 18th-century design set around a large lake, achieved by damming a small stream. The inspiration behind their creation were the painters Claude Lorrain, Poussin and, in particular, Gaspar Dughet, who painted Utopian-type views of Italian landscapes. Included in the garden are a number of temples inspired by scenes of the Grand Tours of Europe.

Bibliografie, note si citate:

H.M. Colvin, A Biographical Dictionary of British Architects, 1600–1840. 1997.
Woodbridge, Kenneth,  The Stourhead Landscape, reprinted by the National Trust. 2001
WikiCommon (Eng.)