Etichete

, , ,

Arhitectura romanică este dominată de programul religios crestin. Stilul romanic a păstrat formele de traditie romană, în care a integrat elemente carolingiene si bizantine. Bisericile romanice sunt de tip bazilical (cel mai adesea cu trei nave), caracteristice fiind zidurile masive, absidele semicirculare, deschiderile în general mici si ancadramentele cu arc semicircular. Cea mai mare parte a lucrărilor de sculptură si arhitectură realizate în această perioadă medievală timpurie au fost executate în stilul mostenit din Roma antică. Stilul romanic in Anglia este menţionat în mod tradiţional ca arhitectură normandă.

Eng. Romanesque architecture is an architectural style of Medieval Europe characterised by semi-circular arches. There is no consensus for the beginning date of the Romanesque architecture, with proposals ranging from the 6th to the 10th century. It developed in the 12th century into the Gothic style, characterised by pointed arches. Examples of Romanesque architecture can be found across the continent, making it the first pan-European architectural style since Imperial Roman Architecture. The Romanesque style in England is traditionally referred to as Norman architecture.

Arhitectura romanică combină caracteristicile clădirilor publice romane şi cele bizantine, arhitectura romanica este recunoscuta prin calitatea masivitatii ei. Formele cladirilor sunt adesea foarte regulate si  simetrice, astfel încât aspectul general este unul de simplitate, în comparaţie cu clădirile gotice, care aveau să urmeze. Stilul poate fi identificat în toată Europa, în ciuda caracteristicilor regionale şi materialelor diferite.

Eng. Combining features of Roman and Byzantine buildings, Romanesque architecture is known by its massive quality, thick walls, round arches, sturdy piers, groin vaults, large towers and decorative arcading. Each building has clearly defined forms and they are frequently of very regular, symmetrical plan so that the overall appearance is one of simplicity when compared with the Gothic buildings that were to follow. The style can be identified right across Europe, despite regional characteristics and different materials.

Potrivit Oxford English Dictionary, cuvântul „romanic”, însemnând „a descinde , a apartine Romei” a fost folosit pentru prima dată în limba engleză pentru a desemna ceea ce sunt acum numite limbi romanice (primul citat in 1715).  Referitor la arhitectura, termenul a fost folosit pentru prima data în limba franceză, în anul 1818, de către arheologul Charles de Gerville si asociatul sau Arcisse de Caumont pentru a descrie arhitectura europeană intre secolele  V si XIII. Ulterior,  perioada secolelor V-XI a fost denumita pre-romanica si numai perioada secolelor XI-XIII ramane pentru stilul consacrat astazi ca Arhitectura romanică.

Eng. According to the Oxford English Dictionary, the word „Romanesque”, meaning „descended from Roman”, was first used in English to designate what are now called Romance languages (first cited 1715). Architecturally, the term was first applied in French by the archaeologist Charles de Gerville or his associate Arcisse de Caumont, in 1818, to describe European architecture from the 5th to the 13th centuries, at a time when the actual dates of many of the buildings so described had not been ascertained.

Pe teritoriul României, primul monument romanic atestat cert este Catedrala Sf. Mihail din Alba Iulia (sfârșitul sec. al XI-lea). În zona Sibiului există de asemenea o serie de bazilici cu trei nave, de inspirație renană (Cisnădioara, Cisnădie, Gușterița, Noul Săsesc etc.). În nordul Transilvaniei, principalele monumente romanice sunt inspirate din șantierul benedictin de la Pannonhalma, tot din categoria bazilicilor cu trei nave (Acâș, Herina etc.). Vezi in bibliografie – Vasile Drăguț, Dicționar enciclopedic de artă medievală românească.

Bibliografie, note si citate:

G Schiller, Iconography of Christian Art, Vol. II,1972
Atroshenko and Judith Collins, The Origins of the Romanesque, Lund Humphries, London, 1985
Vasile Drăguț, Dicționar enciclopedic de artă medievală românească, Ed. Științifică și Enciclopedică, București 1976
Wikicommons (Eng, Fr, Ro)