Etichete

, , , , ,

O gradina coreeana este naturala, simpla şi mult mai putin stilizata decat cele chineze sau japoneze, fiind mai puţin formala si încercand să se contopeasca  cu lumea naturală.  Gradinaritul coreean are o  istorie  de două mii de ani , dar este foarte putin cunoscut in occident. Cele mai vechi înregistrări istorice apartin perioadei “Celor  Trei Regate” (Goguryeo, Baekje si  Sill, 57 î.Hr.-668 d.Hr.), atunci când arhitectura şi grădinile palatului au ajuns la un statut remarcabil si paralel cu cel chinez, precedand Japonia.

În vremurile antice, coreenii  s-au închinat naturii, soarelui, stelelor, apei, stancilor şi copacilor. Ei credeau că rocile aveau o putere mai mare decât apa şi alte lucruri din natura inconjuratoare. Prin urmare, aranjamentul de pietre a fost (si este) considerat ca fiind unul dintre „elementele esenţiale” în proiectarea grădinii tradiţionale coreene. Coreenii si-au redescoperit recent tradiţia antica a grădinii de piatră prin constructii stivuite, susok, care exprima conceptul antic de cer şi pământ pătrat sau rotund.

In timpul perioadei Celor Trei Regate (57 . î.Hr. – 668 d.Hr.), gradinile  palatelor au fost construite incluzand intotdeauna formatiuni stancoase in mijlocul unui relief plat. De la inceputul dinastiei Koryo (918–1392 d.Hr.), când budismul a devenit religia naţională, grădinile au evoluat în stilul cunoscut ca hwagye (terasat), care a reprezentat stilul Zen-Budismului Coreean.

În mijlocul perioadei Koryo (918–1392 d.Hr.), apare un nou stil de gradina de piatra, numit imchon, care conţinea un pavilion şi un iaz de piatră  înconjurate de păduri frumoase si care a devenit popular. În timpul dinastiei Joseon, stilul de grădină hwagye, incepe sa evolueze şi in lumea din afara palatelor intr-un stil numit imchon.

Grădina coreeană clasică poate fi  clasificată, în general, în sase categorii distincte: palate, reşedinţe private, grădini rurale (byolso), pavilioane de meditatie, temple budiste (seowon), necropole regale. Textele coreene de Pungsu (versiunea coreeana a Feng shui-ului chinezesc)  sunt privite cu mare grijă, pentru ca geomanţia [prezicerea viitorului cu ajutorul unor puncte trasate pe pământ sau prin analiza unor formatiuni  si asezari terestre] a avut si are o puternică influenţă în alinierea grădinii si a componentelor ei.

Bibliografie, note si citate:

Carroll, Maureen. Earthly Paradises: Ancient Gardens in History and Archaeology. London: British Museum Press, 1986.