Etichete

, , , ,

Moto:Trăim în succesiune, în diviziune, în părti, în particule. În același timp, în om este sufletul întregului; tăcerea înteleaptă; frumusetea universală, cu care fiecare parte si fiecare particulă este relationată, eternul UNU. Si această putere profundă în care trăim si a cărei beatitudine ne este accesibilă nu este doar auto-suficientă și perfectă la orice oră, ci actul perceperii si obiectul perceput, spectatorul si spectacolul, subiectul și obiectul, sunt una. Noi vedem lumea bucată cu bucată, luna, soarele, animalul, copacul; dar întregul, din care acestea sunt părti strălucitoare, este sufletul.” Ralph Waldo Emerson – “The Over-soul” (Supra-sufletul).

Am preferat sa incep periplul american cu Edward Hopper nu pentru ca el a fost cel mai mare pictor american si nici pentru ca este unul dintre cei mai bine “vanduti” artisti plastici ai Americii, ci pentru ca el reprezinta ceea ce au dorit “parintii fondatori” ai Americii sa devina aceasta societate si pentru ceea ce numesc contemporanii “the american way of life”. Am citat ca moto un fragment dintr-un eseu al celui mai mare eseist american din toate timpurile – Ralph Waldo Emerson, parintele transcendentalismului american, miscare care a revolutionat literatura, religia, cultura și filozofia americana începand cu prima parte a secolului al XIX-lea în New England. Miscarea se numește “americana” pentru a o distinge de alte întrebuințări ale termenului “transcendental”.

Edward Hopper reinvie principiile de baza ale acestei miscari cu un secol mai tarziu, regasindu-se in eseistica si filozofia lui Emerson. Hopper s-a născut la Nyack, un mic orășel pe fluviul Hudson, in anul 1882. Foarte putine lucruri sunt cunoscute despre biografia lui timpurie. Stim ca s-a nascut intr-o familie burgheza de origine olandeza si ca tatal sau, negustor de bunuri importate din Europa nu prea a avut succes comercial, existenta familiei fiind asigurata de mostenirea mamei sale.

In 1900, Hooper se înscrie la New York School of Art, o prestigioasă instituție unde s-au format importanți reprezentanți ai vieții artistice americane. Are ca profesori cei mai inzestrati reprezentanti ai picturii americane, contemporane lui. După obținerea diplomei, lucrează ca ilustrator publicitar pentru „C.Phillips & Company”, apoi, în 1906, întreprinde prima călătorie în Europa, vizitând Parisul, unde experimentează impresionismul. Își continuă călătoria la Londra, Berlin și Bruxelles, lărgindu-și orizontul artistic prin vizitarea principalelor muzee.

După ce a asimilat lecția marilor maeștri, între diverse tentative și experiențe, ajunge treptat la propriul său limbaj, care-și găsește forma originală de exprimare în 1909, când revine pentru 6 luni la Paris și vizitează diverse ateliere.

Hopper este interesat în compoziția figurativă urbană și arhitectonică, în care inserează unul sau două personaje, ca dimensiune izolată. Experiența impresionistă i-a permis folosirea unei game coloristice impresionante, cu folosirea luminii pe fondul unei încadrări de tip fotografic. Intr-o perioada de experimente avangardiste in Europa, Hooper este aprope in totalitate figurativ. “Instantaneele” lui americane oglindesc tot amalgamul perioadei – de la inocenta si snobism pana la kitch si dragoste de arta pura si frumoasa. Inca un articol maine.

Bibliografie, note si citate:

Goodrich, Lloyd. Edward Hopper, New York: H. N. Abrams, 1971
Levin, Gail. Edward Hopper: The Complete Prints New York: Norton, 1979, London, 1980; Munich: Schirmer/Mosel, 1986
Renner, Rolf G. Edward Hopper 1882-1967: Transformation of the Real New York: Taschen, 1999
Wikicommons (En, Fr, Ro.)