Etichete

, ,

Fernand Leger (1881 – 1955) pictor, grafician, artist decorator francez si creator cinematografic,  a fost printre primii pictori francezi care au expus public lucrări de orientare cubistă. Fernand Leger s-a născut la 4 februarie 1881, în mica localitate Argentan din Normandia. La vârsta de trei ani rămâne orfan de tată. Își termină studiile la școala parohială din Tinchbray și, începând de la vârsta de 16 ani, lucrează ca desenator în ateliere de arhitectură la Caen (1897-1899) și la Paris (1900-1902).

Primele sale opere – cu evidentă inspirație impresionistă, în maniera lui Paul Cézanne – datează din anul 1903, pentru a-și dezvolta cu timpul propriul stil. Este fascinat de civilizația industrială, dar și de problematica socială.

În anul 1902 se înscrie la Școala de Arte Decorative (École des Arts Décoratifs) din Paris; frecventează și cursurile lui Léon Gérôme și Gabriel Ferrier la École des Beaux-Arts, precum și cele de la Académie Julian din Montparnasse sau de la Académie de la Grande Chaumière.

Se manifesta în special în desen, distruge însă toate lucrările produse în acest timp. Au rămas puține opere din această perioadă, cu evidente trăsături de sentimentalism, calificate de Apollinaire drept „băi de seară post-impresioniste” (baignades du soir postimpressionistes). Anul 1907 este marcat de expoziția retrospectivă consacrată lui Cézanne, care exercită o puternică impresie asupra lui Léger. În același an descoperă cubismul lui Picasso și Braque.

În 1908, Léger se instalează în „La Ruche” („Stupul”), o clădire bizară în opt unghiuri, ridicată din materialele rămase de la Expoziția Mondială din anul 1900. Numele i se datora faptului că în interior – în jurul scărilor centrale, ca într-un fagure de miere – se afla un număr de 140 de ateliere.

O adevărată senzație însă va produce pânza intitulată Nus dans la forêt („Nuduri în pădure”), expusă la Salonul din 1911, în sala 41, cunoscută sub numele de „Mecca cubismului”, care îi va surprinde și pe colegii artistului. Cubismul lui Léger are un caracter mai mult vizual, decât cel inițial intelectual al lui Picasso și Braque. Volumele geometrice nu mai sunt statice și nedisociabile, ele au un caracter autonom, care creează între ele un antagonism dinamic. Doi ani mai târziu, Léger închiriază un atelier pe strada Notre-Dame-des Champs nr. 86, unde va lucra până la sfârșitul vieții.

În septembrie 1931, Léger pleacă pentru prima dată în Statele Unite, unde va vizita orașele New York și Chicago. În timpul celei de-a doua călătorii în America, în octombrie 1935, descoperă „frumusețea serilor la New York, generată de nenumăratele lumini și neobositul joc al reclamelor”. Va mai petrece câteva luni în Statele Unite în anul 1938, când decorează casa „Nelson Rockefeller Jr.” din New York și mai apoi, începând din anul 1940, va sta acolo pe toată durata războiului. Aici ține cursuri la Yale University și la un colegiu din California. Întors în Franța (1944), participă la realizarea filmului lui Hans Richter, „Visuri pe care banii le pot cumpăra” (Dreams that money can buy, 1947).

Aducând în imagine realități ale timpului în care a trăit, plin de achizițiile tehnologiei moderne, Léger a acordat un deosebit interes figurii umane într-o ambianță artificializată de prezența unor elemente mecanice. Motivele florale și zoomorfe vin, de asemenea, să restabilească intimitatea existenței umane într-o natură impregnată de artefacte.

Bibliografie, note si citate:

Constantin Prut: Dictionar de artă modernă si contemporană. București.2002
Buck, Robert T. et al.  Fernand Léger. New York Abbeville Publishers. 1982
Wikicommon (Ro, Eng, Fr)