Etichete

, ,

Vezi postarea introductiva, Arta Bizantina – o prima privire. Este extrem de greu sa discuti despre arta bizantina ca o manifestare uniforma si asta din doua cauze diferite. Prima ar fi distrugerea centrului cultural si spiritual in 1453, anul ocuparii Constantinopolului de turcii otomani, a doua – o intensa regionalizare inainte si in special dupa acest fatidic an. Ceea ce marele istoric Nicolae Iorga a numit „Bizanţ după Bizanţ”, si nu numai, in contextul romanesc.

Atat cat a existat Imperiului Bizantin, geocentrismul artistic a fost Constantinopolul  si posesiunile bizantine din toate regiunile sau sub autoritatea Basileului care conducea Imperiul Roman de Răsărit. In acest teritoriu putem observa cateva tendinte artistice comune:

(1)     Tradiţionalism extrem de dur – păstrarea regulilor și canoanelor care determină stabilitatea artei și lipsa ei de libertate creativă și fantezie. Cu rare excepții, artiștii bizantini sunt anonimi, conservatori, păstrători ai regulilor odata stabilite. Orice inovație adoptată devine regulă, ceea ce explică evoluția înceată și fără salturi a întregii arte.

(2)     Dependența absoluta de religia imperiala (creștinismul): cultura și arta bizantină au constituit instrumentul de propagandă a religiei creștine, dar și a puterii imperiale, a autorității bazileului. Arta avea rolul de a impresiona, de a proslavi divinitatea.

(3)     Lipsa de omogenitate si manifestarea locala: dincolo de un numitor comun, impus de iconografie, există în plan local trăsături de individualizare, specifice diferitelor școli și centre existente pe teritoriul imperiului.

 Am amintit cele doua apogeuri ale artei bizantine, mentionand “Perioada de consolidare pe timpul lui Iustinian” si “Renasterea Palaiologos (Paleologă)”. Despre aceste apogeuri vom discuta separat. Important este de mentionat ca artizanii bizantini au creat si capodopere islamice inainte de caderea Constantinopolului si bineinteles dupa caderea lui. Doua exemple clasice ar fi superbele mozaicuri aflate in vestita moschee Cupola Stâncii din Ierusalim si Marea Moschee din Damasc (fosta catedrala Sf. Ioan Botezatorul). Maine inca o postare pe acelasi subiect.

Bibliografie, note si citate

Evans, H.C., ed. – Byzantium: Faith and Power (1261 – 1557), New York, 2004
Durand, Jannick – Arte Bizantina, KeyBook/Rusconi Libri ,  2001.
James, Elizabeth. Art and Text in Byzantine Culture (1 ed.). Cambridge University Press.
WikiCommos (Eng, Ru, Ro):

Anunțuri