Etichete

, ,

De la inceputul anului 1870, Manet suferă de reumatism cronic, insotit de dureri foarte mari, ceea ce îl împiedică tot mai mult să lucreze. Incepe sa picteze acuarele si se retrage pictand multe naturi moarte ne-putand sa iasa din atelierul lui.

În 1881 i se acordă Ordinul Legiunii de Onoare. Luptându-se permanent cu durerile provocate de boala devenita cronica, Manet mai realizează ultimul tablou de mari dimensiuni – „Bar la Folies-Bergère„, (pe care l-am prezentat ieri), primit de data aceasta cu mult entuziasm la Salonul Oficial.

La 30 aprilie 1883 se stinge din viață la Paris. După moartea sa, s-au făcut toate demersurile pentru ca Olympia să fie expusă în muzeul Louvre. Manet a învins deoarece a intrat printre vechii maeștri și a rămas tot atât de actual ca și aceștia, ale căror tradiții le-a urmat, înscriindu-și pentru totdeauna numele în istoria artei.

Manet a reusit sa lege sugestiile clasicilor cu elementele moderne, fapt pentru care i s-a spus „pictor al zilelor noastre” (Charles Beaudelaire). Creațiile sale au stârnit scandal și indignare, cu toate că Manet n-a dorit niciodată să provoace pe nimeni, a dorit numai să schimbe pictura și s-o reînnoiască.

Manet a fost ultimul pictor clasic și totodată primul pictor modern. Tablourile lui uimesc și astăzi și ne trezesc interesul, reprezentând astfel o parte incontestabilă a picturii universale.

Bibliografie, note si citate:

Rewald, John. The History of Impressionism, Museum of Modern Art, 1961.
Krell, Alan. Manet and the Painters of Contemporary Life, Thames and Hudson, 1996.
Britanica si Wikicommons (Eng., Fr. & Ro.)