Etichete

, , ,

În 1828, J. M. W. Turner expune la Royal Academy picturile: Castelul Cowes, Regata zburând în bătaia vântului , Întoarcerea regatei. Pictează la Roma “Orvieto” – un peisaj italian splendid. Creează capodopera” Ulise înfruntându-l pe Polifem”, care produce un şoc puternic asupra opiniei critice. Dincolo de anecdotica mitologică sau de unele armonii clasicizante, tabloul impune prin sonoritate şi  apoteoză wagneriană, căptuşită cu aur şi purpură.

În 1838 realizează “Vasul de linie Temerarul” remorcat la ultima ancorare pentru a fi distrus, născut din intenţia polemică a pictorului de a demostra în spirit ruskinian (John Ruskin, mare critic al epocii) dispreţul naiv pentru „industrialismul” şi pozitivismul burghez ale epocii sale. Tabloul propune comparaţia şocantă între două vase – unul vechi, cu pânze, aureolat de strălucire şi glorie (participase la bătălia de la Trafalgar) şi remorcherul nou, întunecat, meschin si urat, expresie a noii tehnici, pus să fie „groparul marin” al celui dintâi.

Are viziunea apocaliptică a “Îngerului în soare”, compoziţie stranie, turbulenta si aproape difuza. Călătoreşte mult  pentru a contempla furtuni şi asfinţituri. Compune trei tablouri extraordinare –  “Glaucus si Scylla (1841)  “Roma Moderna – Campo Vaccino” şi “Interiorul Catedralei din Salisbury” (1845). Turner moare în vârstă de 76 de ani, la 19 decembrie 1851 şi este depus într-o criptă, alături de Reynolds, în catedrala Sf. Paul.

J. M. W. Turner a fost probabil unul dintre cei mai mari pictori ai secolului al XIX-lea si absolut unul dintre cei mai mari romantici englezi.

Bibliografie, note si citate:

James Hamilton, Turner – A Life. London: Hodder and Stoughton, 1997.
A.J.Finberg, The Life of J.M.W.Turner, R.A. Oxford University Press, 1961.
Britanica si Wikicommons (Fr, Eng, Ro.)