Etichete

, , ,

William Turner, deja cunoscut ca J. M. W. Turner, devine la 27 de ani  membru al Academiei Regale. Pictează, având unele elemente comune cu maniera lui Poussin, “A zecea plagă a Egiptului”. În anul 1802, face prima călătorie în străinătate în timpul căreia vizitează Parisul şi Elveţia. La Luvru este atras de pânzele marilor peisagişti Ruysdael şi Poussin şi nu-şi poate înăbuşi observaţii de o subtilitate pătrunzătoare şi autorizată.

Face numeroase schiţe după Rafael, Correggio, Guercino şi Tiţian. Impresionat totodată de peisajele alpine, notează: ” Pe scurt, aceste ţări sunt mai frumoase decât Ţara Galilor sau Scoţia”. Din această perioadă datează tablourile: “Pescari pe coastă în bătaia vântului” (în care marea agitată, surprinsă pe viu de o memorie prodigioasă, relevă deja calităţile picturale şi instinctul dramatic al pictorului) şi faimosul “Aruncarea de la Calais” – pescari francezi ieşind în larg – o reprezentare furtunoasă şi  exactă a stării unei furtuni, a frământării valurilor scoase din experienţa nemijlocită a pictorului. Anul 1805 este anul celei de-a doua mari pânze de inspiraţie marină, “Naufragiul”.

În 1807 sunt expuse uleiurile pe pânză “Tamisa lângă Windsor” şi “Colegiul Eton văzut dinspre apă”. Tot acum termină “Tamisa lângă Walton Bridge”. Prezintă într-un stadiu definitiv “Bătălia de la Trafalgar” la British Institution. Simultan cu această orientare gravă spre istoria imediată, poate chiar şi mai dinainte, pictorul părăseşte pentru un timp „marinele” sale şi se reculege într-o serie de experienţe calme, în picturi de gen, de rezonanţă parcă olandeză, cu ecleraje blânde, cu transparenţe şi simetrii manieriste : “Răsărit de soare în ceaţă”, “Fierăria”, “Dimineaţă de îngheţ”.

In 1819 Turner face prima călătorie în Italia. Compune peisajul Raby Castle. Lasă neterminat grupul celor 70 de gravuri Liber Studiorum, intitulat în maniera lui Lorrain, gravuri realizate de-a lungul câtorva ani. Din Italia se întoarce cu aproape 1500 de desene în creion şi peniţă.

Nesemnificativă, sub raportul tablourilor în ulei, această călătorie este reluată de patru ori, timp în care va vizita Veneţia, Torino, Como, Genova, Milano, Bologna, Rimini, Orvieto, Ancona, Florenţa, Napoli. Achiziţia cea mai importantă a acestei perioade, cuprinse între 1819 – 1840 şi supranumită „intermediară’ este reprezentata – alături de decantarea continuă a luminii, de frăgezimea, transparenţa, puritatea ei – de dizolvarea imperceptibilă a formei, absorbirea şi mutarea ei într-un plan inefabil.

Fara nici un fel de indoiala, J. M. W. Turner este maestrul absolut al picturilor marine care l-au captivat profund toata viata. Dupa o vizita in Olanda, Belgia şi nordul Germaniei, Turner devine tot mai “romantic, influentat de curentul german “Sturm und Drang”  (“furtună si imbold”, dupa traducerea lui Mihai Eminescu), atat de intalnit in “marinele lui. Un articol viitor, maine.

Bibliografie, note si citate:

James Hamilton, Turner – A Life. London: Hodder and Stoughton, 1997.
A.J.Finberg, The Life of J.M.W.Turner, R.A. Oxford University Press, 1961.
Britanica si Wikicommons (Fr, Eng, Ro.)