Etichete

, , ,

In Italia, Velázquez pictează portretul servitorului său, Juan de Pareja, căruia, după întoarcerea în Spania, îi redă libertatea. Tabloul stârneste admiratie si face multa valva. Velázquez este ales membru al celebrei academii “Sfântul Luca„. În portretul Papei Inocentiu al X-lea, artistul prezintă o personalitate deosebit de puternică, cu o privire pătrunzătoare, plină de fermitate.

Virtuozitatea tehnică se poate observa în modul în care a fost pictată pelerina rosie de mătase pe care lucesc reflexe aurii. Papa, foarte multumit de portret, doreste să-l recompenseze cu o sumă enormă de bani, Velázquez însă refuză cu mândrie, spunând că realizarea portretului papal este o obligatie de serviciu a pictorului de curte al „Majestătii Sale Catolice”.

Intre anii 1651 -1660, Velázquez îsi continuă cariera de pictor regal, timp în care creează noi capodopere. Tabloul său intitulat „Las Meninas” (cunoscut și ca: Doamne de onoare sau Familia lui Filip al IV-lea) este una dintre cele mai ilustre creații din istoria picturii universale. Pictorul se înfățișează aici și pe sine, cu penelul și paleta în mână. Tabloul fascinează prin zugrăvirea realistă și, în același timp, discretă a vieții de la curte, prin autencitatea expresiei, surprinderea exactă a gesturilor și privirilor, înfățișarea magistrală a scenei. [Wiki-commons – Eng & Ro.]

În februarie 1652, Filip al IV-lea îl numește mare Mareșal al Palatului (Aposentador Mayor de Palacio) iar în 1659 i se conferă crucea de „Cavaler al Ordinului Sfântul Iacob”. În anul următor, pregătește cununia infantei Margareta-Tereza cu regele Franței, Ludovic al XIV-lea, cununie ce are loc la granița franco-spaniolă.

După întoarcerea sa la Madrid, pictorul se îmbolnăvește. Regele își vizitează favoritul pe patul de suferință. După șapte zile de agonie, Diego Velázquez moare la 6 august 1660. Este înmormântat în biserica San Juan Bautista.

Bibliografie, note si citate:

Brown, Johnathan (1986) Velázquez: Painter and Courtier Yale University Press, New Haven,
“Velázquez, Diego” (1995). Enciclopedia Hispánica. Barcelona: Encyclopædia Britannica Publisher
Wikicommons (Eng & Ro)