Etichete

, , , ,

Caravaggio termină in 1602 versiunea a doua a tabloului “Sfântul Matei cu Îngerul” (San Matteo e l’angelo). Prima variantă fusese considerată, datorită naturalismului său, nedemnă pentru o biserică. Scenele biblice pictate de el sunt înfăţişate ca imagini de viaţă cotidiană. Caravaggio reuseste astfel sa transforme tablourile religioase in scene din viata cotidiana, nemultumind de multe ori bisericile si clerul care comandau aceste tablouri.

Firea lui rebelă răbufneşte şi în viaţa cotidiană, lansează în mod public critici ironice la adresa adversarilor săi. Pictorul Givanni Baglione îi intentează un proces pentru calomnie, în 1604 este acuzat că a aruncat o farfurie cu anghinarie în obrazul unui ospătar. Un contemporan îl descrie astfel: „Este în stare să lucreze neîntrerupt două săptămâni în şir, ca apoi să vagabondeze o lună sau două, în compania slugii sale şi, cu pumnalul la şold, să caute distracţii, gata oricând de duel sau de încăierare…” (G. Borsieri – Sursa Wiki)

În 1606, Caravaggio îl ucide în duel pe pictorul Ranuccio Tommasoni şi este el însuşi grav rănit. Este arestat, dar reuşeşte să evadeze din închisoare şi să ajungă la Napoli. Pictează tablouri pentru câteva biserici din oraş, apoi se mută în insula Malta, unde face portretul marelui maestru al ordinului Cavalerilor de Malta, Alof Wignacourt. La 14 iulie 1608 i se conferă titlul de cavaler-monah, dar în urma unui conflict cu un alt cavaler, ajunge din nou în închisoare.

Scapă şi de data aceasta, evadând, trece cu o barcă mică cu vâsle în Sicilia, de unde îşi continuă drumul înspre Messina, apoi la Palermo. Duce o viaţă de pribeag, dar este într-o excelentă formă artistică, executând o serie întreagă de lucrări. La sfârşitul anului 1609 se îmbarcă spre Napoli, se lasă atras într-o încăierare, adversarii săi îl cred mort şi îl abandonează, dar Caravaggio se reface şi după acest incident.

În speranţa că va fi graţiat de papă, porneşte din nou spre Roma. În iulie 1610, ajunge cu o felucă la garnizoana spaniolă din Porto Ercole, la graniţa cu Statul Papal. Este arestat din greşeală, apoi, eliberat după două zile, îşi caută în zadar ambarcaţia lăsată pe malul mării. Şi-a pierdut toată avuţia şi la 18 iulie 1610 moare în urma unei crize grave de malarie.

O ultima postare Caravaggio maine.

Bbliografie, note si citate:

Angela Ottino Della Chiesa: L’opera completa di Caravaggio. Rizzoli, Milano 1967
Michael Kitson: The Complete Paintings of Caravaggio. Abrams, Londra 1967
Mia Cinotti: Michelangelo Merisi detto Caravaggio. Poligr. Bolis, Bergamo 1983 Enciclopedia Britanica si Wikicommons (En, It. & Ro.)