Etichete

, , ,

Hieronymus Bosch s-a născut după epoca primilor pictori flamanzi, care au fost maestrii goticului. Perioada lui Bosch a fost dominată in totalitate de personalitatea lui Jan van Eyck. Contemporan cu Memling şi Dürer, Bosch a lucrat exclusiv în Brabant, creând o pictură surprinzător de originală şi de multe ori ciudata, intotdeauna puternica si originala, absolut nemaiîntâlnită în arta europeană de până atunci si foarte putin repetata in cele doua secole de dupa el.

Creaturile lui Bosch sunt luate din infern – nişte monştri stranii, balauri, broaşte râioase, şerpi şi alte jivine hidoase, dar moderaţia le face credibile. Inventivitatea metodică, temeinică, sporeşte senzaţia de grotesc, mistic si profunzime ezoterica.

Grădina plăcerilor” (numită şi „Împărăţia milenară„) este considerată, adesea, drept cea mai importantă operă a lui Bosch si constituie ilustrarea excesului plăcerilor senzuale, interpretată şi ca argument în favoarea teoriei apartenenţei pictorului la unele secte eretice. Ipoteza este puţin credibilă, ţinând seama şi de faptul că Tripticul a aparţinut regelui Filip al II-lea al Spaniei, rege catolic, profund religios, care nu ar fi tolerat în palatul său picturi ce ar fi fost suspectate de erezie. Sa ne amintim ca a reprezentat prima data Pamantul ca un glob cu 100 de ani inaintea lui Galileo Galilei.

Grădina plăcerilor este un triptic (o formatiune compusa din trei picturi)  de 220 x 389 cm. Opera este datata intre 1490 –1510, cand Hieronymus Bosch avea 40-50 de ani, deci o opera de maturitate, fara indoiala cea mai buna dintre toate creatiile lui.

Exteriorul Tripticului reprezinta Creatia, probabil ziua a treia, cand a fost creata vegetatia pe pamant. Partea exterioara este compusa din doua parti care se inchid din exterior peste tabloul central al tripticului.