Etichete
Italia, Rafael-Raffaello Santi-Sanzio, Renasterea, Roma, Stanza della Segnatura, Vasari, Vatican
Rafael (Raffaello) Santi (Sanzio) a fost unul din cei mai mari artişti ai tuturor timpurilor. Raffaello Santi, cunoscut ca Rafael Sanzio, s-a născut în anul 1483, în oraşul Urbino. Fiul lui Giovanni di Santi di Pietro, pictor de curte al principilor de Montefeltro. La vârsta de unsprezece ani, Rafael rămânand orfan se aciueste la atelierul lui Perugino. Rafael îşi ajuta maestrul în realizarea unor comenzi importante. In unele tablouri ale lui Perugino se recunosc urmele clare ale stilului lui Rafael. În anul 1500, numele lui Rafael este menţionat într-un contract cu titulatura de „magistru”, ceea ce dovedeşte măsura recunoasterii lui publice – faptul ca un pictor de 17 ani să fie recunoscut ca maestru este aproape unic in istoria Renasterii Italiene.
În anul 1504, Rafael ajunge la Florenta pe urmele marilor lui predecesori florentini – Masaccio, Leonardo da Vinci şi Michelangelo, stiluri pe care le vom intalni in unele dintre picturile lui din aceasta perioada. Florenta dupa perioada Medicilor începuse să pălească. Cu ajutorul unui concitadin, arhitectul Bramante, care lucra la construcţia Bazilicii Sfântul Petru, Papa Iuliu al II-lea este convins sa-l angajeze pe Rafael la Vatican.
Rafael soseşte la Roma la începutul lui 1509 şi primeste decorarea camerelor apartamentului papal din Vatican – unde se păstraseră şi decoraţiile altor mari artişti. Stilul lui Rafael l-a încântat în aşa măsură pe papă încât a dat ordin să fie acoperite cu vopsea picturile altor maeştri, pentru ca gloria realizării frescelor din acele încăperi să-i revină exclusiv lui Rafael. Execuţia acestei lucrări durează până în anul 1517. Picturile şi decoraţiunile sale stârnesc admiraţia tuturor, Rafaelo devenind celebru la Roma.
Astazi voi prezenta picturile mentionate mai sus si executate la cererea personală a papei. Frescele din Stanza della Segnatura abordează temele: Adevărul, Bunătatea şi Frumuseţea. În scena înfăţişând Parnasul, Rafael identifică Frumuseţea cu muzica şi poezia, Bunătatea este exprimată de virtuţile fundamentale, iar Adevărul, legat de noţiunea raţiunii, este reprezentat de grupul filozofilor din Atena antică.
Din nefericire, la 6 aprilie 1520, în vârstă de numai 37 de ani, Rafael moare subit. Giorgio Vasari, biograful artiştilor Renaşterii italiene, el însuşi pictor, notează: „Când a dispărut acest artist nobil, arta s-a oprit în loc ca şi cum ar fi orbit” .
In cele 3 sau 4 postari voi incerca sa redau esentialul operei lui Rafael, care desi a trait putin a lăsat în urma sa o operă impresionantă.
Tiberiu Orasanu a spus:
Servus demeter!
Am avut şansa de a vedea aceste lucrări ale lui Rafael, la Vatican.
Cred că cea mai cunoscută – dintre acestea – este Academia de la Atena.
O pictură cu valoare inestimabilă, care pune o problemă destul de preocupantă dpdv filosofic şi acum : care lucruri sunt mai importante ? văzutele (teologia), sau nevăzutele (materialismul). Eu parcă aşa ştiu. Mă înşel ?
desydemeter a spus:
Tibi, buna seara!
Am vazut si eu de cateva ori pictura la Vatican …Totusi nu intzeleg intrebarea ta. Si de ce ar fi teologia =vazutele si materialismul = nevazutele?
Tiberiu Orasanu a spus:
Sorry Demeter, am greşit.
Trebuia să spun exact invers.
Personajele principale ale acestui tablou, sunt Socrate şi Platon, fiecare dintre ei, avînd cîte o mînă îndreptată sugestiv.
Socrate în sus, către cer, Platon în jos, către pămînt. Aşa-i ?
desydemeter a spus:
Tibi
Nu cred ca asta a fost intentzia. Platon are mana indreptata spre pamant pentru ca descrie metafora „pesterii din Republica”, in care Socrate discuta despre lumea invizibila, care poate fi mult mai simtzita si mai putzin obscura decat lumea in care traim noi. Socrate ii explica (deoarece este unul din eroii acestei metafore) ca lucrurile nu au intotdeauna un intzeles facil. Eu sunt sigura ca daca ar fi existat o asemenea conversatzie, ar fi avut loc legat de aaceasta metafora a ‘pesterii’. Parerea mea.
Tiberiu Orasanu a spus:
Demeter
Sigur că ai dreptate. Eu am spus numai ce mi s-a părut mie a fi.
Mă preocupă această problemă = legătura dintre văzute şi nevăzute şi probabil că am văzut şi aici ce nu era de văzut.
Aşa este. Mitul peşterii este o explicaţie mai adevărată. Dovadă că în această peşteră simbolică, încă se mai nasc, trăiesc şi mor, miliarde de oameni, din păcate.
Tiberiu Orasanu a spus:
Bon. Eu am spus ce aveam de spus. Nu vreau să acaparez conversaţia. 🙂
Prefer să citesc ce spun Mar, Ela, Ştefan, Tinerelul…
desydemeter a spus:
Tibi.
Frumos spus in legatura cu pestera. De multe ori nevazutele sunt mai interesante… Nu acaparaza nimeni nimic si imi face placere sa te ‘aud’..
ela a spus:
Frumos!
Fericitilor!
Mi-am incantat sufletul privind. Multumesc tare mult.
desydemeter a spus:
Ela, servus
Da, dupa ce am copt, curatzat 80 de ardei pentru gustarici, mi-am incarcat si eu sufletul. Multzumesc si eu pentru laude.
mar a spus:
Seara buna, minunata combinatie 🙂 Daca stau si ma gandesc bine exista si arta culinara 😀
ela a spus:
ohohooo, asta am facut sambata! 🙂
desydemeter a spus:
Ela
Sambata dimineatza i-am carat de la piatza. Apoi am avut musafiri….ca in fiecare weekend. Dar tu esti mai harnica….
desydemeter a spus:
Mar, buna seara!
Arta culinara la care barbatzii sunt shefi! Dar, de cele mai multe ori se bucura de ea.
mar a spus:
Rafael din punctul meu de vedere este un perfectionist care s-a nascut cu har si o mostenire genica de la tatal sau.
Am citit ca a fost unul din cei mai buni desenatori , care-si planifica si desavarsa lucrarile folosind foarte multe schite. De multe ori aceste desene sunt mai frumoase decat picturile.
Si atunci ca si acum existatu barfe si picanterii 🙂 In cazul lui Rafael, Vasari spune ca moartea prematura s-a datorat unei nopti de sex excesiv cu Luti, amanta lui dupa care a cazut intr-o febra prelungita si in 15 zile a murit.
Si atunci ca si acum, logodnica bogata – nepoata cardinalului de Medici si amanta din popor – Luti Margherita, fiica de brutar.
Tot despre Rafael se stie ca a avut unul din cele mai mari ateliere, in care la un moment dat lucrau peste 50 de ucenici si calfe. Unul din ucenici a fost Caravaggio., care din salahor a ajuns precursor al stilului baroc
O alta calatorie virtuala superba ptr. care nu poti decat sa multumesti 🙂
desydemeter a spus:
Buna Mar!
La capitolul barfe stau mai prost…tot ce nu este documentat in scris si zboara din gura’n gura…. Despre Caravaggio este real ca a fost ucenicul lui.
Multzumesc pentru aprecieri si vizita si te astept.
mar a spus:
Ziua buna 🙂
Este trecut la capitolul „barfa”, dar apare intr-o cronica scrisa de Vasari – Vietile Artistilor.
Ștefan A. a spus:
Buna ziua . 🙂
Pentru cine nu stie 🙂 , locul de nastere a pictorului e in regiunea ( Marche) unde locuiesc eu . 🙂 Provincia Pesaro – Urbino .
O adevarata pepiniera de genii . 🙂
desydemeter a spus:
Buna Stefan
De aceea te-ai dus tu acolo….:)
ela a spus:
@ Stefan: Aaa, si spui ca se ia de la apa? 🙂
mar a spus:
😆