Etichete

, , , ,

Paolo Uccello este un alt mare pictor florentin mai putin cunoscut, desi este unul dintre cei mai importanti ai Renasterii timpurii. Valoarea exceptionala a operei sale consta in faptul ca putem observa clar tranzitia intre gotica scolasticismului medieval spre renasterea florentina. Unele opere ale lui Uccello intretin atmosfera “ascutita si intunecata” a goticului medieval, cu imbinarea calda a culorilor si a personajelor renascentiste. Corectitudinea silita a perspectivei in lucrarile timpurii se vor transforma mai tarziu in fenomenul pe care l-am intalnit la Piero de Franceschi (Piero della Francesca) – tehnica mestesugului care a devenit arta.

Paolo Uccello este probabil ultimul mestesugar medieval (artizan) si primul pictor renascentist. Tabloul “San Giorgio e il drago” (Sfântul Gheorghe ucigând balaurul) este fenomenal de contemporan, aproape un desen de comics japonez. FORMIDABIL!

Paolo s-a născut la Florenţa în anul 1397, ca fiu al chirurgului-dentist (bărbier) Dono di Paolo di Pratovecchio. Mama sa, Antonia di Giovanni di Castello del Beccutto, era descendentă a unei vechi familii florentine de origine lombarda.

Între anii 1407 şi 1414 lucrează împreună cu pictorul Masolino da Panicale (1383-1440) şi sculptorul Donatello în atelierul lui Lorenzo Ghiberti, care obţinuse comanda pentru realizarea porţii de nord a Baptisteriului din Florenţa. În această perioadă a căpătat numele de „Uccello” (Pasăre), datorită îndemânării cu care reuşea să umple spaţiile rămase libere între motivele principale cu mici animale şi, mai ales, păsări. În 1415, artistul este primit în asociaţia Arte dei Medici e Speziali („Asociaţia Medicilor şi Farmaciştilor”) de care aparţineau atunci şi pictorii si poetii.

În 1430, întors la Florenţa, execută frescele Storie della Genesi pe galeria verde (Chiostro verde) a manăstirii Santa Maria Novella. Între 1435 şi 1440, Uccello pictează – la comanda lui Cosimo Medici – o serie de trei tablouri despre bătălia de lângă San Romano din 1432, încheiată cu victoria Republicii Florentine asupra locuitorilor Sienei. Aceste tablouri le voi posta in articolul urmator pentru ca dupa parerea mea sunt exact acele tablouri in care autorul traverseaza de la scolasticismul gotic la renascentismul florentin.

In 1443, Uccello participă din nou la lucrările de decorare a Catedralei din Florenţa. Proiectează vitralii şi pictează fresce în jurul cadranului orologiului, care va fi instalat deasupra intrării principale. Din această epocă datează şi frescele care decorează pridvorul bisericii San Miniato al Monte. Din păcate, în secolul al XVII-lea au fost acoperite cu tencuială şi în prezent – după restaurare – sunt într-o stare foarte proastă.

De la începutul anilor patruzeci, Uccello conlucrează strâns cu sculptorul Donatello. În 1445 lucrează împreună în Padova. În jurul anului 1447, după revenirea la Florenţa, termină o altă serie de fresce pentru galeria bisericii Santa Maria Novella. Mai multe in postarile de maine si duminica.

Bibliografie:

Stefano Borsi Paolo Uccello. Giunti, Florenţa 1992
Borsi, Franco & Stefano. Paolo Uccello. London: Thames & Hudson, 1994.
Wikicomons