Etichete

, , ,

Caracteristic artei lui Botticelli este faptul că portretele lui  prezintă profunde sentimente umane. Personajele sale, cu chipuri puternic “creionate”, poarta amprenta tematicii generale, dar si caracterul atribuit personajului individual. Botticelli se arata un cercetător atent, aproape sentimental al sentimentului uman. Operele sale pana la perioada lui Savanarola sunt inspirate de teoriile neoplatonice ale lui Marsilio Ficino si ale umanismului lui Pico dela Mirandola.

Botticelli a pictat cinci tablouri în care prezintă Adoraţia Magilor, cel mai cunoscut se află la Galeria Uffizi din Florenţa. Pictorul îi reprezintă pe toţi membrii familiei Medici, precum şi alte câteva personalităţi importante ale vietii florentine contemporane lui. Astfel, persoana a doua din stânga, cu pălărie roşie, este filozoful umanist Pico della Mirandola, ultimul din dreapta, în mantie portocalie, este însuşi Botticelli.

Compoziţia Primăvara este o operă extem de distinsa, cu o senzatie de miscare prin pozitionarea  muzelor şi bucuria care radiază din gratia lor aproape ireala. Figura centrală este Venus, în jurul căreia se grupează celelalte personaje: Primăvara împrăştiind flori, lângă ea Flora şi Zefirul, la stânga cele Trei Graţii şi zeul Mercur cu caduceul, deasupra lor Cupidon. Privitorul are impresia că spaţiul pictural este o scenă de teatru, caracteristica în epoca Renaşterii Florentine.

Tabloul Naşterea lui Venus, una din cele mai renumite picturi din istoria artelor, a fost realizat la comanda lui Lorenzo şi Giovanni di Pierfrancesco de Medici, pentru vila lor din Castello. În această capodoperă, Botticelli acordă multă atenţie zugrăvirii mişcării provocată de vânt, cascada de păr a zeiţei – care parcă tocmai s-a ivit din valurile mării – e răsfirată de vânt şi se termină în destrămări moi. Trupul de opal al zeiţei Venus, cu albastrul cerului şi turcoazul mării în fundal, este subliniat cu o tonalitate deschisă, subtil diferenţiată, apropiată de auriu.

Toate tablourile de mai sus sunt concepute si executate in prima perioada a carierei lui Sandro Botticelli, perioada cand a luat contact cu idealurile si ideile „Academiei Florentine” a lui Ficino si celebrul manifest al Renasterii compus de Pico de la MirandolaConclusiones philosophicae, cabalisticae et theologicae”, cu nemuritoarea introducere „Oratio de dignitate hominis„, care mai târziu va deveni unul dintre cele mai renumite texte filozofice ale Renasterii si ale  umanismului italian. Sandro Botticelli a fost pana la nefasta lui intalnire cu Savanarola un demn reprezentant al innoirii spirituale cu tot ceea ce a reprezentat ea.