Etichete

, , ,

Nascuta la Genova, Maria Grazia Siliato este originara din Elvetia. Istoric si arheolog cu reputatie internationala, specializata in culturile antice ale Orientului mediteranian, ea a efectuat numeroase cercetari in Cipru, Istambul, Israel si Egipt.

A publicat numeroase carti si studii istorice, arheologice si a participat la filmari in siturile arheologice, avand o larga recunoastere internationala.  Cartile sale La Sindone di Torino (Giulgiul din Torino) si L’Assedio (Asediul) au fost adevarate bestselleruri, fiind traduse in numeroase limbi straine.

Studiul care a facut-o celebra in cercurile stiintifice a fost Giulgiul de la Torino (‘The Shroud’). De la prima fotografie efectuata  in 1898, de catre juristul Secondo Pia, giulgiul a fost obiect de controversa. Unii cred ca giulgiul este ultima ‘haina’ care l-a acoperit pe Iisus dupa ce a fost coborat de pe cruce, altii cred  ca este un fals elaborat. Dar, conform zicalei, nici o publicitate nu este publicitate proasta,  valul este cel mai studiat obiect arheologic din istorie.

Rezultatele testelor cu carbon din 1979 au aratat ca este un fals sau cel putin asa au spus specialistii la vremea respectiva. Noua ani mai tarziu, si mai multe teste cu carbon, facute la trei universitati diferite au aratat iarasi ca giulgiul este un fals. Dateaza dintr-o perioada situata intre 1260 si 1390 conform specialistilor. Aceste rezultate au dus la umilirea Cardinalului de Turin din acea vreme, Anastasio Alberto Ballestrero care a admis ca giulgiul este un fals.

Dar, credinciosii si-au pastrat increderea si recent au fost rasplatiti. Anul trecut, un arheolog din Elvetia, care si-a petrecut 16 ani studiind giulgiul a afirmat ca noi teste au probat autenticitatea “beyond all reasonable doubt” (mai presus de orice indoiala). Arheologul, Maria Grazia Siliato, a explicat rezultatele cu carbon. Piesa analizata a vestmantului provenea dintr-o bucata adaugita prin repararea giulgiului, efectuata in Evul Mediu – a afirmat ea. Siliato a spus ca noile cercetari din Paris au relevat cuvintele “Jesus” si “Nazareth” scrise pe giulgiu la scurt timp dupa ce trupul a fost invelit in acesta.

Recent, dr Leoncio Garza-Valdez si microbiologul Stephen Mattingly au aruncat si ei indoieli asupra tehnicilor de datare prin carbon.  Cei doi au afirmat ca studiile efectuate cu microscopul arata o pelicula de fungi si bacterii construita in secole, care a dus la confuzii privind procesul de datare prin carbon si a facut ca giulgiul sa para mai recent. Teoria lor este ca imaginea omeneasca aparuta pe giulgiu a fost construita din bacteriile aflate pe pielea omului care a fost imbracat in el.

Printre alte teorii avansate a fost si aceea ca imaginea omeneasca este rezultatul unei fotografii experimentale – unii atribuind-o lui Leonardo da Vinci -, sau ca a fost imprimata pe giulgiu ca urmare a unei explozii atomice localizate in apropiere.

Caligula (Ed. Polirom)

Gaius Caesar Germanicus Caligula este cu siguranta – in afara  lui Nero – cel mai descris dintre imparatii romani.

In general, este amintit ca un nebun ucigas , gata de orice excese, capricii si cruzimi, numindu-l consul pe calul sau, practicand incestul cu surorile sale si ordonand executii la moarte nejustificate in randul elitei din Roma.

Cu toate acestea, istoricii cei mai ostili lui au trebuit sa admita ca cei patru ani de domnie nu au fost negativi in totalitate si ca omul , desi urat de aristocratie, a fost adulat de populatie si de soldati, ca si tatal sau Germanicus.

Fiu al generalului Germanicus şi al Agrippinei Maior, îşi petrece copilăria alături de tatăl său, în mijlocul soldaţilor de pe Rin, de la care primeşte porecla de Caligula („sandaluţa”).

Deşi în timpul lui Tiberius (unchiul său) nu se afirmă în viaţa politică, la moartea acestuia (16 martie 37), este proclamat împărat de garda pretoriană şi recunoscut de senat. După primele 8 luni de domnie, politica lui capătă brusc semnele despotismului şi incoerenţei. Arbitrariul politicii interne şi externe, extravaganţele şi cruzimile, fastul serbărilor şi risipirea tezaurului strâns de predecesorul său, măsurile fiscale opresive, declanşează două conspiraţii împotriva sa (în 39 şi 40), soldate, fiecare, de numeroase execuţii. La 24 ianuarie 41, Caligula este asasinat în apropierea palatului său din Roma, în urma unei conspiraţii a pretorienilor în frunte cu Cassius Chaerea şi L. Annius Vincianus. Numele lui este supus de senat unei damnatio memoriae.

Subiectul cartii pleaca de la descoperirea in 1928, pe fundul unui lac de langa Roma, a doua corabii construite cu o tehnologie avansata pentru acele vremuri si care fusesera scufundate deliberat. In chile se turnasera mari cantitati de nisip si pietre, iar funiile si odgoanele fusesera taiate.

Intrebarile erau multiple pentru perioada si domnia lui Gaius Caesar, numit de istoricii potrivnici Caligula, iar cartea (cu toate ca ‘facila’ la citit) este scrisa extrem de bine  si documentata de un om de stiinta recunoscut cu note istorico-arheologice la finalul cartii.

Mie mi-a placut, sper ca si voua. Si apropos de cuvantul ‘facil’. Usurinta de a scrie este data de un mare talent si nu toate cartile sunt ezoterice, a la Umberto Ecco, pe care multi l-au citit si putini l-au inteles.